Am fost bolnav in ultimele zile, n-am scris, n-am citit, am fost ocupat cu horcaitul, suflat de muci verzi si inghitit de ceaiuri si aspirine. Asadar, nu am fost pe faza la “conversatia” dintre Cristi si Bobby. Azi, fiindca ma simt mai bine (n-am febra, dar tusesc urat) am zis sa ma bag si eu in seama pe subiect. “Discutia” a inceput aici si a continuat dincoace. Ori invers…
Acuma, o mica observatie: vad ca in ultima vreme, sa zic 3-6 luni, o multime de “straini” romani se baga in seama in blogosfera romaneasca. Incepand cu … si sfarsind cu…
Personal, eu vad asta ca ceva bun! (desi zoso, ca de obicei, da cu flit la ce nu intelege… 
).
Mi se pare de bun augur ca aia plecati de ani de zile (sa le zicem “americani” desi unii traiesc in Canada ori in alte parti) se implica in blogosfera romaneasca. Poate sunt naiv, dar eu cred ca ei sunt sinceri in aprecierile lor, ca si in critica pe care o ofera…oricum, mi se pare ceva unic! Prima data cand romanii plecati chiar se intereseaza de localul geografic de provenienta, ce se intampla, care e treaba, evident, dincolo de curiozitatea usor scarbita…
Romanii, poate unici in sensul asta, odata plecati…chiar sunt dusi! Ii doare undeva de tara, de cei ramasi, de politica curenta, de Romania de azi. Asa am observat eu, poate vorbesc aiurea, mai stii?
In fine, parerea mea despre implicarea “strainilor” este ca e de bine, nu de rau.
Revenind la subiectul postului, am observat ceva ciudat: anume, LIPSA DE COMUNICARE dintre interlocutori. Aproape ca si cum vorbesc limbi diferite. Fiecare isi expune punctul de vedere destul de bine, totul face sens, mai putin dialogul direct dintre ei. Ca si interventiile altora in comentarii. Nu ma refer aici la acuzatii ori insinuari banale, alea sunt lucruri normale, firesti in blogosfera romaneasca…
Exista insa o RUPTURA totala, o diferentiere de gandire si concept aproape dureroasa. Ca si cum ai citi o carte cu paginile puse in dezordine…te prinzi despre ce e vorba, face sens (oarecum), dar conexiunea dintre fragmente e pierduta…
Romanii “straini” refuza sa recunoasca punctele ridicate de romanii “romani” si viceversa. Si cand spun “refuza” ma refer la incapacitatea partilor de a accepta chiar si ideea ca interlocutorul poate avea dreptate. Cu alte cuvinte, ambele tabere dispund de o cantitate de aroganta aparent nelimitata; si nu se jeneaza sa o folosesca in loc de argumente.
Fiindca eu sunt optimist din fire, astept episoadele urmatoare unde sper ca “cearta” se va transforma in “discutie”.
(Cineva imi atrage atentia prieteneste sa nu imi tin respiratia… )
7 Responses to “Hop si eu”
- 1 Pingback on Dec 19th, 2007 at 8:04 am
- 2 Pingback on Apr 22nd, 2008 at 8:07 pm
Sunt de parere ca e doar un alt MARE CACAT, blegoo-ule latrator al blegosferei
In Romania (cu sau fara participarea celor de afara, celor plecati), ceea ce , de regula, numim blogosfera a fost la un pas -ce zic eu !- la o jumatate de pas de a se transforma in vocea societatii civile.
Era cat pe ce sa fie bine. Sa insemne CEVA
Pentru ca, fix pe ultima suta , sa se transforme in spatiu de reclama, scena politica, monetizare si trafic pe teme ca “ba pe-a ma-tii si/sau porn”.
Au existat si exista bloggeri care au ceva de spus. Si care o chiar fac cu mai mult sau mai putin talent. Si continua sa existe, destul de anonimi, acest gen de bloggeri
Au existat si bloggeri care, inainte de a deveni icon-uri si de a se pierde pe drumuri ca “scurte a la Libertatea” (zoso, fulgerica, piticu) stiau ce vor sa zica, de ce vor sa zica si o chiar faceau liber. Au existat fosti bloggeri, actuali “icon-uri” fà sà ite, talentati si care s-au impiedicat in lumea ad-sense-ului si mai nou a Neogenului (VisUrat, Arhi) care nu-si mai permit luxul de a le da pe bune pe simplul motiv ca “au o familie.. o prietena… chestii care costa”
Si atunci, ce vor sa imi zica ca ma invata, “de bine”, cei pomeniti de tine, in acest post ?
Pe ce mai au contradictii, Blegoo ? Pe un cadavru ? Pe un ceva la care, constient sau nu, au pus umarul ca sa il demoleze sau, in cel mai bun caz, sa il deturneze ?
Zau, chiar ma lasa rece.
Si mi-e fix pula cum vor , dragii de ei, sa ma ajute sa urc pe culmile monetizarii, ale succesului in trafic cata vreme imi predau doar cum sa imi fac mai bine auzita vocea care nu mai suna a ceea ce simt sau cred ci, mercantil, doar a “money talks” !
Vroiam desigur sa-ti las si eu un mesaj, dar zau ca nu-l doresc publicitar. Desigur ca ti-am raspuns la mine mai pe larg, dar poate-i mai frumos sa scriu aici de altele.
Spuneam deci c-am gasit intai separarea asta intre roman din afara si din Romania putin bizara. Daca ai citit comentariile de la Bobby, cei care mi-au luat partea (si apreciez asta, ca-n ziua de azi putini se baga) au intre 20-30 de ani si sunt din Romania. Cei care-mi scriu pe blog, cu care-am devenit amic virtual, sunt iar aproape toti din generatia tanara. Petrec cu ei chiar destul timp pe Mess.
Ce vreau sa spun e ca iata, doua chestii care mi s-au bagat in fata putin cam nediplomatic (varsta si locul unde traiesc) in cele din urma n-au atata semnificatie. Diferenta de mentialitati exista cu siguranta, dar in cele din urma conteaza mentalitatile oamenilor in general, indiferent de generatie sau locatie.
In rest, ma bucura chiar ca ai pus aceasta problema. Poate dezvoltam candva mai mult partea cu “mentalitatile”
Cristi, eu nu acuz pe nimeni de publicitate…daca nu ma indemni sa cumpar viagra ori tramadol…
nu faci publicitate.
Parerea mea ramane, vis-a-vis de diferenta. Exista, e reala si indraznesc sa spun, profunda. Partial de natura culturala, partial economica. Varsta…conteaza si aia, totusi. Experienta de viata are un rol, indiferent de cat de tanar te simti in minte. Asa cred eu, cel putin.
Am si eu prieteni, atat mai tineri, cat si mai batrani decat mine, cu care impartasesc aceleasi valori si prin urmare, cam aceeasi mentalitate. Unii care traiesc in tara, altii in strainatate. Chiar impartasind aceleasi valori (morale, culturale) tot observ o diferenta de gandire.
Per ansamblu, deci, cred ca am dreptate. Daca tu ai veni acuma in Romania, crezi ca te-ai simti “acasa”? Cred ca nu…cred ca ar trebui sa “inveti” sa traiesti din nou in Romania de azi. Faptul ca vorbesti limba nu inseamna prea mult.
In contextul asta, atat varsta, cat si locul unde traiesti conteaza. MODUL in care ti s-a servit…ei, aia tine de educatie, deci…aia e, cu aia defilam. Pe de alta parte, internetul conduce cumva la schimb de replici rapide, uneori negandite, si poti avea surpriza sa citesti aiureli scrise de oameni pe care ii respecti. Blogul nu e omul, internetul nu e viata, nici macar varianta 2.0…
pai …n-am zis si io ca exista sigur (diff de mentalitate)? :))
O vad de 17 ani, cred ca am o idee clara si pe unde apare…
Ziceam c-o sa mai vorbim de astea, mai la concret, nu?
Cristi…
La concret, zici? Complicat, moshule…
Zic asa: lasa balta chestiile cu care ai crescut, lasa educatia, alea…
Incearca sa INTELEGI ce vor romanii din Romania sa zica…
Nu te mai lua de cuvinte…de formulari…
Oamenii… sunt oameni. Ai fi surprins cat de apropiat esti (ca filozofie de viata) cu multi din cei pe care ii condamni cu manie proletara.