Blogroll Alex Brie
Da, adica asta.
Personal, am tot respectul pentru Alex (in general – imi rezerv dreptul de a latra cand mi se pare ca e cazul). Totusi…am vazut la Bobby…si prin alte parti…ca ar fi mare eveniment.
Alex lanseaza…CEVA. Normal…o iau pe firu’ apei in sus…sa vedem izvoru’ intelepciunii…mana cereasca pentru alunecatorii pe internet.
Acuma…eu recunosc cu rusinea cuvenita ca NU STIU cum e aia cu RSS, feed, alea. Chiar NU STIU! Nu sufar prea tare…metoda mea e simpla:
Il am pe visurat in bara de sus de la browser…dau click acolo…vad pe cine a mai injurat…ma mut la dreapta…la blogroll…click pe arhi…rad ca boul de dansul lui…click indarat…click la denisa…citit, inteles ca munceste, deci, n-are prea mult timp de fleacuri…click indarat…click piticu…citit despre zapa…er…pardon…spalat de masini, vreau sa zic…si mutat la blogrolull-ul piticului.
Incepem de jos, de la “z”…
deci… zoso…
(chestia misto la piticu, ca si la zoso, ca si la altii…e ca daca click pe ceva din blogroll…se deschide alta fereastra. Asta e util pentru mine, fiindca piticu are cam tot ce ma intereseaza ca barfe, shushanele, alea, bloguri zic.)
Deci, am pagina piticului deschisa in spate…zoso in fata…citesc pe diagonala…(1) trec la blogroll-ul lui zoso.
Add-at-work…nu ma inspira…alex radescu…cred ca e peste nivelul meu intelectual…AVIONARU! Da, asta da! Click…mergem acolo…mai citim…alea. Inchis fereastra.
Inapoi la blogrolul lui zoso…
bobby voicu…DA! (click, citit, click la blogoree, click la blogofromania…etc) Inchis fereastra.
Inapoi la blogroll-ul lui zoso…
Buddha…DA! (click, citit, ma abtin de la latraturi aiurea, am invatat lectia, cam o data pe luna mai dau sa vad si link-urile lui – pagina separata, mdeh…) Inchis fereastra.
Inapoi la blogroll-ul lui zoso…
cabral…nu ma inspira…Inchis fereastra.
claudiu…vezi cabral…Inchis fereastra.
contrasens, DA! citit, alea…Inchis fereastra.
cristian sutu…o data la 2 saptamani…ma sperie aparatul foto superprofi…Inchis fereastra.
curtezana…o data pe luna…Inchis fereastra.
deea…parca nu…Inchis fereastra.
dragos manac…o data pe luna…omu’ are treaba…Inchis fereastra.
fluture…DA! Citit…Inchis fereastra.
……..
Si tot asa…epuizez link-urile lui zoso, inchid fereastra lui zoso, ma intorc la piticu…iau blogroll-ul lui la puricat, de la zoso in sus. Nu mai dau toate link-urile, megeti la piticu si folositi cu incredere… (de la zoso in sus
)
Ce am descris mai sus e comportament tipic. Evident, din cand in cand obosesc de chestia zilnica si mai bag nasul la Dulce Mahala(2), la Eduard, Nenea, WW, alte locuri(3), cotloane(3) si chestii nestiute(3) de lume. Asta prestez mai rar, fiind mare pericol sa raman p-acolo mult timp…mahalaua aia cel putin, mi-a mancat uichenduri intregi. Plus ca devine adictiv, sau cum ii spune…
Bine, ce are asta de-a face cu initiativa lui Alex? Pai…mi se pare ca Alex ofera, cum spune chiar el, “…O pagina, o mana de bloguri alese(dintre cele mai influente si populare in opinia autorului), si atat…”
Deci, e un fel de blogroll glorificat, mi se pare mie…Ma rog, poate ca o fi bazat pe reader number, ori mai stiu eu ce algoritm “briescian”. Chestia e…ca nu inteleg entuziasmul mioritic pentru initiativa. Deci, unde gresesc? Ce nu pricep? Unde e mana cereasca pentru blegu’? Unde e carnea, zgarciu’ zic, ca oase pot sa rod bine mersi din blogroll-ul lui piticu…?
Nota: Toate link-urile de mai sus nu trebuiesc privite decat in sensul orientativ; nu vreau sa aud de link-bait, alea…ca nu e cazul. Totul a fost facut in scop ilustrativ al metodei Blegoo de “blognavigation”.
(1) zoso e cunoscut ca e zgargiob: un post bun la 25 de aiureli.
(2) Daca nu stiti, nu e cazul sa va dau link.
(3) Doar nu sunt tampit, sa va spun unde ma duc de placere…alea le tin pentru mine.
Cat de prost e Blegoo
Aparent, destul de prost.
Serios, cat de degeabist™©(1) poti sa fii…sa pierzi vreo ora…incercand sa ghicesti pestii lu’ Calarasu?
(1) “de-gea-bist(a)” substantiv(al?) adverbial? Kaizerian? 1.Zadarnicos(oasa) 2. Nefolositorist. 3. Aiurea-n tramvai. 4. Tugurlan.
Sfat pentru bloggeri incepatori
Deci, in prostia mea, m-am luat de Buddha. Ma rog, nu m-am luat, propriu-zis, doar am prestat si eu o mishtocarie mica acolo, ceva nevinovat.
Acuma, eu mai ma bag in seama la el pe blog, daca mi se pare ca am ceva de zis, ori de adaogat. In general, Buddha imi ofera dezinteresat flitul de rigoare si viata continua. ![]()
Din cand in cand totusi, reusesc sa il scot din sarite (eu nu intentionez). Asa s-a intamplat si ieri. Departe de a se comporta ca un gentlemen (cum face zoso, de exemplu, care baneaza IP-ul) Buddha s-a hotarat sa imi dea o lectie sa o tin minte.
Acuma…nu stiu, poate mi-am cautat-o cu lumanarea, e subiect de dezbatut.
Cert este ca el a bagat link la un post pe Blegoo, intr-un post de-al lui.
Normal, au inceput sa curga vizitatorii, sa se umfle traficul, alea. Multi; mult.
Aveam nevoie de asta, ca de o buba-n cap. Nu ca mi-ar pica bloaga, nicidecum. Oricum, era o mistocareala la adresa piticului, nu la adresa lui Buddha. Piticu, ca un domn ce este, nu m-a bagat in seama “oficial”. Buddha in schimb…iute la manie si degraba varsatoriu de sanje nevinovat…a luat atitudine razbunacioasa. Not fair.
Deci, sfatul meu…nu va mai luati, nici macar in gluma, de “Mai-Marii Vostri”…ca nu toti sunt toleranti ca zoso, ori milosi ca piticu.
Bagati-va mintile-n cap, zic!
Ranjetul American
Gand la gand cu bucurie! In timp ce zoso posteaza ceva pe profil (http://www.zoso.ro/2008/02/zmbeste-n-continuare.html) eu citeam ceva asemanator. (o sa transcriu mai jos, fara jena, din carte).
Chestia este…ca aia din vestul departat (America, zic) chiar sunt alt fel de oameni. Alieni, ceva de genul asta. N-am idee daca e direct legat de felul in care ranjesc tam-nesam, dar chiar cred ca sunt o alta specie. Asta ma duce cu gandul la Cristi…te pomenesti ca el e din specia aia?
In fine…
Deci: cititi mai jos (engleza nu e prea greoaie, zic eu)
Aristotle’s Challenge
Anyone can become angry – that is easy. But to be angry with the right person, to the right degree, at the right time, for the right purpose, and in the right way – that is not easy.
ARISTOTLE, The Nichomachean Ethics
It was an unbearably steamy August afternoon in New York City, the kind of sweaty day that makes people sullen with discomfort. I was heading back to a hotel, and as I stepped onto a bus up Madison Avenue I was startled by the driver, a middle-aged black man with an enthusiastic smile, who welcomed me with a friendly, “Hi! How you doing?” as I got on, a greeting he proffered to everyone else who entered as the bus wormed through the thick midtown traffic. Each passenger was as startled as I, and, locked into the morose mood of the day, few returned his greeting.
But as the bus crawled uptown through the gridlock, a slow, rather magical transformation occurred. The driver gave a running monologue for our benefit, a lively commentary on the passing scene around us: there was a terrific sale at that store, a wonderful exhibit at this museum, did you hear about the new movie that just opened at that cinema down the block? His delight in the rich possibilities the city offered was infectious. By the time people got off the bus, each in turn had shaken off the sullen shell they had entered with, and when the driver shouted out a “So long, have a great day!” each gave a smiling response.
The memory of that encounter has stayed with me for close to twenty years. When I rode that Madison Avenue bus, I had just finished my doctorate in psychology – but there was scant attention paid in the psychology of the day to just how such a transformation could happen. Psychological science knew little or nothing of the mechanics of emotion. And yet, imagining the spreading virus of good feeling that must have rippled through the city, starting from the passengers on his bus, I saw that this bus driver was an urban peacemaker of some sorts, wizardlike in his power to transmute the sullen irritability that seethed in his passengers, to soften and open their hearts a bit.
Daniel Goleman – Emotional Intelligence
Acuma…citind pe o diagonala postul original al lui zoso, si comentariile cititorilor pe diagonala ailalta, mie mi se pare ca zoso incearca sa comunice ceva. Deasemenea, mi se pare ca cititorii inteleg altceva si reactioneaza pe masura.
Fara sa am pretentia de a ma da rotund, incerc si eu sa inteleg cumva, de ce “aia” par sa fie “fericiti”, cum zice zoso. Nu e un subiect trivial, dimpotriva! Ne tot ciocnim in blogosfera mioritica de chestia asta tot timpul. Cum ar fi vesnica intrebare: “…da’ noi de ce nu putem sa comunicam ca aia de pe bloagele engleze, unde lumea dezagreeaza in mod civilizat?”
Poate din cauza ca noi nu zambim? Altruistic, vorbind, fara sa ne intrebam ce ne iese din asta?
PS. Cu mult timp in urma, m-am legat de White Wholf pe subiectul unei serii de posturi la el pe blog. Pur si simplu, nu puteam sa pricep ce il fascina pe el asa de tare la boschetarul ala.
Citind acuma cartea din care am citat mai sus, cred ca inteleg. La fel ca si Krossfire, mai evoluez si eu.
Ce sa scriu pe blog
Asta devine un fel de lait motiv in blogosfera mioritica. Pana si mai Marii nostri cad in capcana lipsei de inspiratie, cateodata.
Eu am descoperit metoda perfecta de restart al imaginatiei.
Nefiind egoist, o impartasesc tuturor. Atentie, am pus deja ™© pe asta, dar o dau la gratis, ceva gen creative common license, alea. ![]()
Deci…
Reteta e…
PITICU
Da, piticu. Radeti ca niste vaci/boi cu cabine mici. Uite, eu am bagat scurt pe doi, doua posturi (ma rog, nu eu personal, ci un alt bleg) inspirate de piticu. Ca urmare, piticu bage si el un post, inspirat de cele doua posturi publicate mai inainte de Piticoo pe Blegoo.
Ce imi ramane de facut? Bag alt post, cu referinta la postul piticului, nu? Zis si facut (doar cititi asta, nu?) ![]()
Chestia e, pe parcursul mistocarelii, mi-au venit alte idei, le-am notat repede pe o hartioara, si curand, am material serios.
Concluzia: in lipsa de inspiratie, cititi blogul piticului. Fara gluma!
Arhi suspendat
*** EDITAT *** INFORMATIILE DE MAI JOS AU FOST INFIRMATE *** ARHI E BINE SANATOS *** EDITAT
Citat dintr-un comunicat de presa:
“…urmare a plagerilor populatiei din orasul Constanta, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a decis astazi, intr-o sedinta extraordinara de cabinet, suspendarea…”
Blegoo deplange aceasta actiune arbitrara a guvernului. Noi, vorbind in numele nostru, cat si a celorlalti bloggeri de bine din blogosfera, protestam tactica neo-comunista, nedemna de o Romanie democratica. Noi credem ca indiferent de acuzatiile aduse inculpatului, procesul juridic trebuie urmat cu strictete.
In scurt timp, vom publica o petitie adresata (m)UE-iei din Bruxelles, la care suntem siguri ca vom strage mii de semnaturi.
Jos Dictatura!
Traiasca Libertatea!
Mai sus, imaginea acuzatului.
P.J.C.
Adica, pe intelesul tuturor:
PARTIDUL JULIUS CONSTANTINESCU
Nu, nu e gluma, nu e mishtocareala, chiar propun sa ne constituim intr-un partid in scopul de a-l fortza pe Julius sa isi faca bloaga Constantineasca, Juliana, daca vrea, ma rog, ce vrea muschiul sau. Inteleg ca pot apare probleme, amenintari si celelalte(1), dar nu cred ca e cazul sa dardaim in continuare pe saitul lui Visurat. Pe aceasta cale, lansez un apel catre toti oamenii de bine sa fie alaturi de mine in aceasta misiune nobila! Hai ca putem! Hai sa vedem bloaga aia pe luni seara, cel mai tarziu.
Traiasca Blogaraia Dezbinata Romana!
am zis…
(1) IED, zic.
LE : Banditu’ nu vrea sa cedeze de vorba buna, aparent; trebuie ceva masuri drastice, fete, alea…
Bloguri romanesti ascendente (1)
Azi…Krossfire.
Stiu, o sa ma injure Adi ca nu l-am pus pe el primul…eh, asta e! Vine si randul lui.
Oricum, el a fost declarat “Bloggerul anului 2008″ nu? ![]()
Am inceput seria asta in urma faptului ca am incercat sa propun un blog la roblegoofest…unde…vorba aia, mi-au cazut ochii’n gura si ma uitam printre dinti. Vorbesc de CANTITATEA de propuneri(1). Asa ca am zis ca e mai bine sa propovaduiesc pe cine cred eu, la mine in cotetz. Pai, nu?
Vlad Stoiculescu (imi permit sa pun numele real, din moment ce el il are pe blog, si nu pare sa-i fie rusine de asta) e un exemplu de evolutie, cred eu. Daca cineva are rabdare sa o ia de la inceputul arhivei, o sa inteleaga la ce ma refer.
Mi se pare fascinanta trecerea treptata de la bajbaieli de inceput, posturi stupide la continutul de azi. Si sa nu uitam initiativa lui cu Biblioteca Metropolitana Bucuresti, care mi-a placut mult, atat ca subiect, cat si ca rezolvare (filme, grafica).
Perseverenta plateste bine, cred eu. Na exemple, daca vreti: asta si asta.
Nu vreau, si nici nu cred ca e cazul sa ma intind mai mult decat ma duce capul…Nu sunt Cristi, nici nu ma cheama Eugen. Am vrut doar sa remarc ceva care imi place, care cred ca merge din bine in mai bine. Piticule, pareri?
Krossfire…e momentul sa mai faci un update ceva, la rubrica “despre mine”. Ca nu am mai vazut dialog aprins, in contradictoriu, cam de multishor. Clar, n-ai stofa de certaretz!
(1) …Ete ca Dumnezeu nu bate cu paru’! Ma uitam la cantitatea de bloage propuse…si ranjeam…are treaba nenea zoso, ca e jurat acolo, jurisconsult, judecator, sef de gramada, alea…




