Singuratatea Bloggerului de Cursa Lunga
Scriem cu totii, mai bine sau mai rau. Nu conteaza… (cum zicea un stramos) ce scriem – conteaza sa ne manifestam.
Scripta manent, zice frantzuzul Ghete.
Ce te faci insa cu singuratatea?
“Globismu” … ca sa zic asa, e o activitate solitara… (Cabral nu se pune – ca e actor).
Ne spunem pasurile, facem afirmatii si denuntzam porcariile.
Asa, si?
Nu vreau sa se inteleaga din asta ca as privi “globareala” ca fiind o forma aparte de masturbare… dimpotriva!
Ejucalam cu putere, cum zicea alt glober mai demult.
Ne plangem de spam, facem mistokareala de comentatorii retarzi (pe mine m-a ferit Al de Sus de astia) – vrem de fapt sa stim cum gandesc altii!
-
Vrem comentarii, zic.
Vrem comunicare!
Nu vrem sa fim singuri!
Personal, cred ca e o gresala sa scrii in ideea de a momi comentarii – asta chiar e forma de masturbare colectiva. Cred ca e bine/normal/evident sa scrii fix cum iti vine, fix pe ce subiecte ai chef sa le impartasesti. (Blogatu nu se pune – ca e profesionist).
Frica de singuratate e ceva natural… naturalia non sunt turpia… deci, sa nu ne speriem de ea.
Sa o imbratisam, zic; sa ne tavalim cu ea! Sa profitam cat putem!
Fiindca… e iluzorie!
Singuratatea Bloggerului de Cursa Lunga e o fantasma, nascocita de … pla mea… stiu eu? regimu’ burghezo-mosieresc, in cardasie cu francezii, biserica ortodoxa romana, Basescu si cartelul lui Vali.
Nu sunteti singuri!
Nu sunteti de capu’ nostru!
N-aveti cum – n-aveti cu cine!
NOTA: Am scris postul asta ca urmare a surfasarii(?) survolarii(?) in fine, trecerii prin nenumarate bloage, gloabe si bloguletze. Si citire, evident.
N-am comentat, n-am dat clic pe reclamele voastre.
Dar v-am citit.
Poeziile miorlaite, nervii de zi cu zi, afirmatii naive si teorii puerile.
Deci, nu sunteti singuri.
Comentarii
2 Comentarii to “Singuratatea Bloggerului de Cursa Lunga”



Dumnezeu sa fie cu tine.
@Naicu: Dumnezeu… nu bate cu batzul!
Doar te pedepseste… cand si cand… mai iti da un ban, un link, alea…
Cand pacatuiesti, zic.