Poeziile de Ieri, Anticomunismul de Azi

September 12, 2010 · Bagat la Blegisme, Romania 

Deci… pe vremea când eram eu cățelandru… mă luam de unul și de altul pe interneț.
Lătram cu hotărâre și convingere.
Democrație, ce coada mea…

Am lătrat la ușa lui zoso… am ridicat picioru’ din spate la preșu’ lui Manafu… am înjurat in toate directiile.
Păi… nu?

În timp… ca și noi toți… (mă rog, majoritatea, zic) am ajuns să văd lucrurile așa cum sunt, nu cum le vedeam eu.
Ceea ce mă aduce la un articol scris de Rabbi.
Citesc săptămânal ce publică el… deplâng frecvența din ce în ce mai scăzută a prezenței lui Nea Stere… în fine, citesc.

La un anume punct, mă împotmolesc.
Cum ar fi articole proslăvind valoarea unor oameni de nimic.
Poeți, adevărat; dar jeguri umane… flegme și muci în istoria prea rescrisă a României.

Adrian Păunescu, Ana Blandiana.

“…mari nume ale scrisului românesc…”
Ahem. Am mai avut discuția asta cu Andrei Roșca… cu ceva ani în urmă. Da, cred că trebuie să avem o departajare între om și creație.

Ar fi prea simplu să echivalăm acțiunile lui Ceaușescu cu persoana ucenicului cizmar, nu? Orice reproșăm azi marelui împușcat se referă la metodologie, nu la intenție. Nimeni nu o să creadă sincer, că Ceașcă a dorit distrugerea țării si națiunii, spre folosul și plăcerea personală. Presupun că există oameni care să facă un caz în sensul ăsta. Mă îndoiesc că o să existe prea mulți care să agreeze la idee.

Arta de a conduce o țară nu e tot aia cu a mânui cuvinte sub formă de poezii, adevărat. Există totuși o paralelă.
Cum o faci.
Nu, nu cred că intenția contează.
Nu cred că poezia contează.
Atunci când judeci viața cuiva. Dacă ar fi așa… Khmer Rouges ar fi în fruntea listei. Stalin. Hitler. Fidel… (Să ne trăiești mărite șef, împreună cu fratili matale, Raul!).

Mișto!(0)Fleoșc!(0)

Comentarii

Comments are closed.