Deci… scriu despre subiect. Când oi fi gata… o să bag “updaitpost” zic.
O să dau pă tuiteru’ mioritic, zic.

Este (ea filozofia românească) oarecum legată de un post anterior. În care post, încercam să demonstrez pericolele legate de ideea de a traduce în absența unui bagaj de cunoștiințe relatat la cultura și societatea limbii pe care dorești să o traduci.

Să ne întoarcem la filozoful Adrian. Are el un articol… ceva cu identitatea proprie. Nu mă leg de articol în sine… fiindcă n-am citit cartea; aș da dovadă de aroganță dacă aș face asta… ori, eu sunt maidanez, nu român mioritic.

Să cităm, deci:

Un proverb chinez spune că atunci când vrei să distrugi pe cineva este suficient să-l lauzi în mod repetat.

Curios din fire… și ca personalitate fiind Blegu’ necredinciosu’ (nu cred că Adrian Ciubotaru ÎNȚELEGE chineza – deci – precis a citit o traducere) am căutat să aflu la ce proverb se referea el.

Am gasit asta:

He who praises me on all occasions is a fool who despises me or a knave who wishes to cheat me. (Quote by – Chinese Proverbs)

Luând citatu’n colți, m-am repezit la tuiter si l-am întrebat pe Adrian dacă ĂSTA e proverbul la care se referea el.
Dat cu copi-peist, nu așa… blegește.
A zis că da.

L-am anunțat că o să-l latru. A acceptat cu grație și bunăvoință.

(offtopic: eu l-am votat la nuș’ce concurs, ca fiind blogger secsi, atât pe el cât și pe Andrei Roșca – ce e al lor, e al lor, nu? Asta nu mă împiedică să nu mă oripilez… să nu mi se ridice păru’ pe spinare când ei – fiecare în felul lui – derapează în beții de cuvinte pe care nici ei nu le pot explica, decât folosind din ce în ce mai multe neologisme – până când, prin grația lu’ Ăl Dă Sus – dau din fandacsie în ipohondrie… unde nimica mișcă)

Dar să revenim la subiect.

E suficient de periculos să faci referințe la proverbe și zicale naționale. Fiindcă sunt, nu-i așa, aliniate la o anume cultură. De multe ori, sunt intraductibile – ca SENS, ca SENTIMENT.

Exemplul clasic este “nicevo” (fonetic în rusește). Ca termen tradus înseamnă “nimic”; ca expresie folosită în limbaj curent – e intraductibil.

Avem deci, un proverb CHINEZ…
Din start, ne futem norocul. Chinezăria este așa cum știm, o macro-limbă, cu minim de 13 sub-limbi vorbite. Nu mă refer la dialecte aici. Nu-i același lucru cu “moldovenismele” pe care le răsfață BlegooPR pe tuiterul mioritic, ori “ardelenismele” produse de Andrei Crivăț.
Nu sunt “dialecte”.

Contează deci, dacă proverbul e “mandarin” sau “cantonez”, ca să fiu mai egzact; nu numai că limbajele sunt neinteligibile între ele (asta ar fi nimica toată) dar CULTURAL vorbind sunt intraductibile.

Neștiind din ce chineză provine proverbul, luam acuma traducerea în engleză. Care… deh, traducere fiind… pierde ceva la traducere.
C-așa e în tenis. Dar să nu fim exagerați – sensul în engleză – indiferent ce-a vrut să reprezinte în chineză – e relativ limpede.

De aici… ajungem la traducerea “filozofică” a lui Adrian, în românește.

Nu știu cum vedeți voi, ăia care știu ceva engleză, derapajul de 720 de grade ca SENS.
Venit de la cineva care are facultatea la bază… mi se pare bizar, ca să mă esprim delicat.

Da’ hai să nu fim răi.
Să zicem, împreună cu Adrian că:

“…Sunt lucruri pe care nu trebuie să le conştientizezi pentru că sunt momente în care ai nevoie de mai puţină informaţie şi mai puţine gânduri decât ai putea crede…”

Cam așa si cu proverbele chinezești, traduse din engleză, menite să susțină ce vrem noi să aberăm.
Păi… nu?

Imbecilismul, una din industriile in crestere in spatiul carpato-danubian.

Hai sa-l exportam, zic.

Daily Cotcodac

Dupa lupte seculare care au durat cam vreun an, Julius Constantinescu deschide cotetzul galinaceic propriu.
Ori nu? Vad acolo feluriti cocosi de rasa, precum Calarasu, Groparu, Visurat si Petreanu – basca Julius insusi; deasemenea o gainushe – Vivi – care deja a produs un outz.
Acuma… io-s confuz: daca Sebi o sa scrie la Cotcodacu’ Zilnic, oare o sa ma scrie si la Coshmaru’ personal?
Da’ Calarasu? Da’ Groparu?
Asta e bloaga colectivist-stahanovista?
Ori e ceva, un fel de revista pe-linie, cum s-ar zice?

Parerea Blegoo: O initiativa tipica – ii dam drumu’ si vedem daca se lipeste; daca nu… eh.
As fi vrut sa citesc o pagina, lamuriri, explicatii, ceva acolo… poze cu “echipa” si alea. Daca tot e gloaba colectiva, as vrea sa vaz poza autorului la fiecare articol, ca da mai bine, e ceva personal si te poti relata la ce scrie fiecare. Si sa citesc ce e chestia asta; daca e “daily”… atunci in pla mea, sa fie “zilnic”, nu?
Daca e revista saptamanala de satira si omor (sic) atunci… scoateti-o frate in uichend… cand zoso si arhi nu scriu mai nimica. Sa devina destinatia de duminica dimineatza, ori ceva gen.
Sunt confuzionat…

Limba Latina pe Twitter

Vazand eu nivelul cultural in general scazut al tuiterului mioritic, am introdus limba latina facultativa; nu e materie obligatorie, nu se dau note ori examen.
Asta e un program pilot, o sa evaluez si o sa public rezultatele in cateva zile.
Stiu, stiu… “Haide, blegule, astia nu stiu nici romaneste ca lumea, si tu vii cu latina? Plimba puricii, bah!”
Parerea Blegoo: Pana acuma… rezultatele dovedesc nepasarea totala a bloagherilor fata de cultura clasica. Fiecare cum poate: eu unul, asa incerc sa ridic nivelul de discutie. Arduum sane munus…

Curtea Vesela

Treaba e relativ simpla, asa cum se poate citi la Adrian pe sait. Contract nerespectat = penalizare si alea. Mi-ar fi placut sa citesc si cum se vede treaba din Curtea aia, veche sau nu. Blogul editurii, dupa cum declara ei, este despre artsy-fartsy stuff si barfe din industrie (sic). Banuiesc ca autorul paginii “About” nu are o idee clara despre sensul expresiei “artsy-fartsy”, altfel s-ar fi abtinut sa o foloseasca ca descriere a unei edituri decente. Hint: e ceva de cacat, ca sa ne exprimam mioritic.
Ori poate nu; poate a fost o “alunecare freudiana”, o premonitie, ca sa zic asa. O caracterizare involuntara editurii pe care o reprezinta. Am recunoscut cu amuzament stilul “loredanei” in articolele de pe bloaga Curtea Veche…
Parerea Blegoo: Adriene… inteleg ca ti-a sarit mustarul, dar nu cred ca ai procedat ca lumea: daca tot vroiai sa-i manjesti, atunci o faceai profesionist; se face, se practica, nu e un mister. Editura Curtea Veche clar habar n-are de rahatul in care s-a bagat, incercand o fushereala ieftina.

Manualul Biodivin

Sa ma tai daca pricep de ce se intituleaza manualul ala de clasa 9-a “Biologie”. Asta pare un manual cinstit de religie, nicidecum o expunere o teoriei creationismului. Care, deh, e alta mancare de peste, si pare sa fie ceva care depaseste capacitatile intelectuale ale onor. autorilor. Creationismul in zilele noastre e asociat cu teoria “Proiectului Inteligent” (Intelligent Design theory). Oricum ar fi, nu cred ca e de nivelul general de clasa 9-a. Ca sa bagi intr-un manual de scoala de Biologie chestii gen: “Numele Dumnezeului nostru se doreste a fi proslavit prin acest manual” mi se pare complect nepotrivit. Religia are locul ei, si n-o sa ma indes eu primul sa neg asta; dar nici sa pretindem ca religia e stiinta nu mi se pare o idee buna.
Parerea Blegoo: Teoria evolutionista (Darwin si ciracii sai) are destule gauri in ea, fara sa mai fie nevoie sa ne rugam la Al de Sus pentru ajutor. Aia responsabili cu manualele scolare ar fi bine sa mai deschida ceva carti si eventual sa mai si citeasca. E clar ca ei stau cam prost la capitolul “spiritualitate” si ma refer strict la inteligenta critica. Posibil ca aia saraci cu duhul sa mosteneasca imparatia, ei sa fie sanatosi; dar n-am chef sa mostenesc eu prostiile lor, ca nu scrie asta in biblie.

Interesant, dar nu despre asta vroiam sa vorbesc.

Adrian a pornit ceva care cred ca este inedit in peisaj: un fel de audio podcast, ceva ce el denumeste “proiect audio de conversatii libere”.
Ghici cu cine?
Pai, cu iubitul nostru nenea Andrei Rosca, stima noastra si mandria, starostele si cobzarul, etc.
(Andrei, vezi ca sunt amator sa cumpar book-blogul, ca am vazut ca e destul de rezonabil la pret… promit sa pastrez staff-ul si sa dau salarii proportionale cu pretul de cumparare…)

Ashea… deci, dupa aceasta mica mistocarie de introducere, trec la subiect:

Mi s-a parut o chestie buna, cu potential. Am cateva rezervatii, totusi (se putea fara?). Am comentat si la Adrian pe sait, mi-am spus parerea.
Incerc sa expun mai pe indelete aici.

Cred ca e o gresala sa fie audio… si doar audio. Cred ca ar trebui sa fie video. Premiza, ideea de discutie libera, se potriveste la fix. Amandoi sunt personalitati suficient de disimilare, astfel incat dialogul poate deveni extrem de interesant. Asta, fireste, daca Rosca mai uita geanta de neologisme p-acasa.

Singura chestie la care ma pot gandi, care are oarecare legatura… e un video facut mai demult, cu Arhi si Visurat. Dar nu avea o idee de emisiune, nu era facut in ideea de continuitate.

In conditiile in care teveul si ziarele ne ofera doar gunoi rancezit, ideea lor poate capata dimensiune. Mai sunt oameni care nu considera ca manelele reprezinta cultura romaneasca. Deci, eu cred ca ar fi ceva de valoare. Poate ceva care sa fie ajutat/sponsorizat de la Cluj?

Sa nu uitam ca Rosca a dovedit ca un site de recenzii de carti poate fi viabil in Romania. Si nu l-a ridicat pe baza de articole despre Raduleasca. Deci, piata exista, audienta avem. Rosca e cunoscut, ca si Adrian, dealtfel. De ce nu s-ar face ceva, un videocast, hai sa zic, 20 de minute maxim (dupa editare), pe tema de discutii libere? Hai, un pilot program… de 10 emisiuni, zic. Hai ca nu doare.

Eu cred ca ideea are merit, si ar trebui gadilata, rasucita, examinata… pe ici-colo, si anume… acolo unde trebuie.

Si la sfarsit, ciresa pe tort! Asta mi se pare ca ar fi un fel de ceva… cum se zice prin popor… proiect sinergetic, parca… la care ar trebui sa se implice si stimabilul nostru director de uzina(1), D-l Adrian Cristea. Asa, cu ceva tehnica, zic. Poate chiar cu camera video?

(1) Uzina lui Cristea e in prezent in stadiu de reorganizare; dati click pe link pe raspundere proprie – adica nu a mea.

LE: Asta ar fi ceva emisiunea tripleA? AAA, zic?