Da’ nu contează… dacă vrei să-ți dai cu părerea, nu?
Nimeni nu e interesat să ÎNȚELEAGĂ despre ce se discută.
Conversația mioritică pe subiecte economice… ori sociale… e cam 2 trepte mai jos de gândirea lui Nea Stere.
Nea Stere fiind desigur, un gigant al gândirii mioritice contemporane… ceva mai sus de Pleșu.

Deci… bre, în Hamerica:
INCOME TAX (adică, taxa pe venit, salariu, care vaz’ică) e variabilă.
Câștigi mai mult… pâțâști… er, plătești mai mult, zic. Procentual, adică.
CAPITAL TAX… e ce plătești pe dobânda la economii… ori dividente la ce stoace ai investit.
Procentajul e fix… că ai economii de melearde ori sute… tot aia. Tragi 1 meleon? 15% taxă pe ei. Tragi 18 euro? Tot 15% taxă…

Warren Buffet are SALARIU MIC! D-aia plătește puțin.
Plătește mai puține taxe pe economiile lui.
Că moșul bagă prostii – că ar vrea să fie taxat mai mult… e senilitate simplă.
Dacă și-ar da salariu mai mare… ar plăti mai multe taxe, nu?
Dar boșorogul… deși senil, nu-i prost! Nu face asta!
Nici Al Gore nu are SALARIU!
Nici restul de milio-miliardari!

http://www.forbes.com/sites/timworstall/2011/08/15/warren-buffetts-very-strange-tax-argument/

Moșul nu e prost deloc:
“…According to Berkshire’s proxy filing with the U.S. Securities and Exchange Commission, Buffett’s salary was $100,000, as it has been for more than a quarter century…”

Își dă salariu mic… restu’ de parale sunt taxate DELOC, ori la o rată infimă.

Taică… toate astea e politică cu delicatesuri… nimic altceva.

Lumea comentatoare habar n-are ce și cum… dar are convingeri și păreri clare.

Pentru clarificare:
Datul în judecată e pe bază de copiere de “design” mai exact “look and feel”.
Acuma…
Io sunt sigur că comentatorii – ăia cu “… da’ cum paula mea să-l faci altfel…” sunt absolut și total tâmpiți.
Sori… dar asta e.
N-ai cum să faci altfel telefonu’?
Să arate altfel?
Desigur, dacă atâta te duce mintea – să copiezi, să furi și să șterpelești.
Ia… să vedem pe ce se bazează Apple când zice că i s-a furat “look and feel”:

Hai, loloi… parcă seamănă cam prea tare?
Evident, Samsung a făcut deja ciocu’ mic.
Samsung… ca și alții… o să plătească; nu mult… poate 5 dolari la telefon.
Că e clar că n-au cum s-o întoarcă.

Revenind la românii care susțin că “… n-ai cum dom’le, să faci altfel… ce paula mea…” să vedem ceva care am scos în 5 minute – apropo de “look and feel” la design de telefoane:

Moamăăă… toate are colțuri rotunjite… că “n-are cum să se facă altfel…”

Băh!
Vă zic io… dă la mine dân coteț:
Românii e tâmpiți… să-mi cază coada dacă nu!

Nu numai că habar n-au despre ce vorbesc (asta-i caracteristică națională) dar nici măcar nu știu pe ce lume trăiesc.
Ei sunt la Cucuieții dân Deal, un cătun în vârf de munte… unde ocazional, cineva mai prinde știri la radio cu galenă.
Mai cu paraziți, mai cu întreruperi… dar au material de discutat la cârciumă.
Nu înțeleg termenii, cuvintele, sensul și contextul… dar au păreri.

Gen:

“I-auzi băh… cică americanii vrea să se ducă pă lună…”
“Dă-i în pula mea… e proști… cum dreaq’ să te duci pă lună? Tu nu știi ce greu e să te duci la București? Dară-mi-te pă lună…”
“Da, băh… asta cam așa e…”

Acuma… vin și eu să produc un blegism care să clarifice situația.

Prețul aurului… cică crește neîncetat.
Aurul însă… ca și argintul, dealtfel – da’ hai să ne referim la aur doar, ca să scurtăm articolul – nu-i ceva care poți să-l mănânci; ori să te îmbraci cu el.
E un metal folosit în anumite segmente de produse industriale, precum și chestii de consumator – gen verighete.

VALOAREA aurului e de fapt statică… nu urcă, nu coboară.
PREȚUL însă… ăla variază – în funcție de ce monedă îl convertești.

Îl vinzi contra dolari?
Iei “ics” cantitate de bancnote.

Îl vinzi contra franci elvețieni?
Iei altă cantitate de bancnote…

Nu poți să te duci cu aur la mol… și să-ți dea restul în argint, să zic.
Trebe să vii cu bancnote… roni, franci elvețieni, ieuroi ori dolari – depinde de locație.
În anumite părți ale globului… poți să te prezinți cu un teanc de puli – fix cum zicea Creangă.

Dar dacă vrei să cumperi pâine, suc, bere și cartofi… nu cumperi cu aur.
Întâi trebe să schimbi aurul pe nește hârtii tipărite… așa-zise bancnote, ori “bani”.
Dup-aia… molul e al tău: iei adibași, blugi, ori ce mai e de trebuință în gospodăria românului; plasme, chestii.

Ei… și-atunci cum explici că PREȚUL aurului e în creștere?

Păi… simplu: VALOAREA hârtiei tipărite – fie dolar, pula ori euro… scade.
Înainte să ziceți “Blegule, cum să scadă, prostule care ești!” – lăsați-mă să latru pân’la sfârșit, nu?

Acuma am să simplific la gros, deși treaba e mai complexă.

Să zicem că io, Blegoo, salariat, ori antrepenor, ori alea… am bișnițul meu…am voie să tipăresc bani.
Blegi, să le numim.
Hârtii de un Bleg, de 5, de 10, de 50 și la final de o sută de Blegi.
Acuma… mă duc la mol, plătesc cu Blegii mei, nu?

Pă ce mă bazez… vorba lu’ Moromete… când fac asta?
Păi… garantez cu bișnițul meu, care produce lătrături și mârâieli în golgosfera mioritică, nu?
Produc CEVA.
Valoarea mea – a bișnițului meu… crește!
Lumea e interesată de mârâielile mele.
Lumea citește lătrăturile mele.
E un PRODUS.
Nu e neapărat convertibil în aur, ori alte bancnote… dar are o VALOARE.
Există, se produce, lumea are senzația că e CEVA.

Oricine vine la mine la coteț… cu un teanc de Blegeli… eu garantez că le schimb în aur, ori franci elvețieni, ori euroi, ori dolari.

Acuma: eu nu mai mârâi, nu mai latru… lumea cam pierde interesul de mine: VALOAREA mea scade, nu?
Cursul de schimb la Blegeli contra aur se schimbă. De unde era 5 Blegi schimbați pe 1 chil de aur… acuma sunt 50 de Blegi la același chil.
Chilul de aur e același – nu a ajuns 1 chil jumate, ori 500 de grame. Puritatea… tot aia.
Ce s-a schimbat… e VALOAREA Blegilor – așa cum e bazată pe VALOAREA bișnițului meu.
Nu mai produc, nu mai latru… clar n-o să am aur să dau la schimb, dacă lumea vine și vrea să schimbe Blegi pe aur.
Boboru’ nu e prost! Vede că nu latru… clar că n-am valoare!

Lumea ȘTIE că nu prea am aur, ori franci, ori euroi… ca să schimb.

Acuma… ce fac eu, ca un bleg care sunt?

Tipăresc și mai mulți Blegi… și cu ei… cumpăr aur de la țigani, euroi și franci elvețieni.
Ca să am suficient la coteț, dacă se face coadă la casierie.
Normal că tipăresc, că eu am tiparnița, nu?

Dar… cu cât tipăresc mai mult, cu atât VALOAREA fiecărui Bleg pe piață scade – dacă ar fi doar un singur Bleg în circulație, ăla ar valora 2 melearde. Doi pe piață? Un meleard fiecare… și tot așa.
Melearde… de ce?
De chile de aur, ca să fiu simplificat în discuție.
Cu cât tipăresc mai mulți Blegi, cu atâta valoarea lor în aur scade.

Cam așa și cu prețul haurului în dolari – și valoarea dolarului.
Aurul nu CREȘTE!
Doar scade dolaru’…

Sper că am fost suficient de clar.

Pare stilul lui, în orice caz:

“…Morons,
There is no money. There is no one else’s pocket left to pick. You can’t borrow anymore, you can’t print anymore, and you can’t steal anymore from anyone else. The people who will be paying the bill to keep you from reentering the 15th century are, unlike you, working very hard. They deserve better than you spoiled pampered children…”

De aici.

M-aș fi așteptat la comentarii gen 15-20… nu mai mult, fiindcă ideile enumerate în post erau cu totul PATRU (4) mari și late… plus o concluzie tipică zoso.
Banal, nene!

Ei… se mai dovedește încă o dată că eu sunt un bleg.
Sunt mult prea optimist – chiar cred, în blegeala mea… că oamenii sunt mai capabili decât sunt în realitate.
Indiferent de câte ori o iau peste bot – continui să fac aceeași greșală.
Previzibil, nene!

În fine… să ofer comentariul #111- care aparține lui Mav3rick – cineva care trăiește în același spațiu mioritic cu restu’ :

…bine jeane… dacă te oferi tu să ne pupi – deși nu specifici locația – hai să-ți fac rezumatu’… așa oferte… mai rar!

Deci:
În momentul în care scriu comentariile sunt în număr de 114 – presupun că zoso a mai aruncat la gunoi minim 50-60 – alea cu “securistule”, “urâtule”, “prostule” șamd.
De la mine din coteț… se vede că ar fi putut să le arunce la gunoi pe toate.
Inclusiv ale mele.
(mă rog, eu am aberat la aberitățile altora… da’ oricum, tot pe lângă se cheamă că am vorbit)

Nici unul din comentarii nu adresează SUBSTANȚA articolului.
În mare, părerile exprimate cad în câteva categorii mari și late:

• Ba pe-a mă-tii!
• Da dumnevoastră de ce îi linșați pe negri?
• Să ne dea, bre, că au de unde!
• zoso, băiatule… ești prost și generalizezi!
• …pă vremea mea… etc.

Substanța… topicul articolului, dacă vreți, era simplă:
“De ce muncim mult?”
Autorul enumera 4 (patru) motive… plus o soluție/concluzie.
(dacă scriam eu articolul… reieșeau foo’ 40 de motive, 8 soluții și 32 de concluzii)

Să concluzionez, așadar:

- Românii nu mai sunt capabili să înțeleagă SENSUL, substanța unui articol simplu.
- Românii nu sunt dispuși să DISCUTE un subiect dat, oricare ar fi ăla.
- Românii vor să dezbată subiectele lor personale, indiferent de punctul de pornire.
- Românii sunt superficiali ca mentalitate națională.

Ca exemplu: scrie cineva despre problema pensiilor foștilor securiști? Musai să apară un comentariu referitor la țâțele Răduleascăi.
Scrie cineva ceva de politică, Boc, Băsescu?
Imposibil să nu apară un comentariu despre “țâțe”…

Da, generalizez.

Da’ nu cred că greșesc.

“…Da, dar economia s-a dus, pentru că, la fel ca şi tine, nimeni n-a făcut nimic. Nu exportăm nimic. Nu aducem bani în ţară…”

Și cu ce ar fi vinovat bugetarul pentru situație?
Că nu m-am prins…
Da, nu exportăm, nu producem, doar consumăm… și mai tragem câte-o țeapă pe ebay… așa… la nivel de antrepenor mic.

Să desenez, deci:
Banii… IES DIN ȚARĂ!
De mult.
La nivel de națiune.
Acumulăm veyroane, plasme și aifoane… chestii fără valoare.
La nivel de națiune, zic.

* * *

Eu vad lucrurile altfel:
Peștele… de la cap se-npute. Degeaba te rățoiești la funcționari, dacă nu le-ai dat clar sarcini de îndeplinit.
Contrar opiniei internetice… românii nu-s reduși mintal. Sunt chiar extrem de capabili și inventivi. Dar le lipsește o direcție.
Dacă m-am angajat controlor la RATB, înțeleg să-mi fac treaba… AȘA CUM MI S-A SPUS S-O FAC DE LA CENTRU!
Nu cum mă taie pe mine capu’!
Nu cum mi se scoală!

Mi s-a zis:
“Tu… sapă d-aici pân-aici!”
Asta am făcut.
Am săpat corect, la adâncimea descrisă.
De ce s-o iau eu acum peste cocoașă?

E vina mea că Isărescu e un micinos patetic?
E vina mea că Băsescu e întâiul bețivan al țării?
E vina mea că Geoană are demență precoce?
E vina mea că bugetul țării se bazează pe cât mai putem să cerșim/împrumutăm din străinătate?
E vina mea că n-am blog?

Care-i vina mea?

Jpeg (fine, standard), RAW, RAW + Jpeg